Prin navigarea pe acest site, iti exprimi acordul cu privire la politica de folosire cookies. Detalii

Ciobanesc romanesc de Bucovina

Ciobanescul de Bucovina este un caine puternic, partenerul de nadejde al ciobanilor la protejarea turmelor de oi si bovine de-a lungul secolelor.

Daca initial rolul lor era acela de a asigura paza si protectia turmelor, in prezent Ciobanescul de Bucovina este si un indragit animal de companie.

Istoric si origine

Cainele Ciobanesc de Bucovina este rasa romaneasca, formata in zona muntilor Carpati, cu precadere in nord-estul tarii. Rasa a beneficiat de o atentie speciala de-a lungul anilor, selectia si ameliorarea sa, dupa criterii zootehnice, ducand la infatisarea actuala a Ciobanescului de Bucovina. In zonele din care provine, cainele mai este cunoscut si sub denumirile regionale de "dulau" si "capau".

Primul standard al rasei Ciobanesc de Bucovina a fost teoretizat in anul 1982, ulterior fiind reactualizat in 2001 de catre Asociatia Chinologica Romana. Standardul actual dateaza din 29 martie 2002 si a fost redactat si actualizat conform modelului stabilit de Adunarea Generala FCI Ierusalim din anul 1987.

Conform clasificarii FCI, Ciobanescul de Bucovina este inclus in grupa II Pinscher-Schnauzer, Molossoizi, caini de cireada si de munte elvetieni si alte rase, sectiunea 2.2 Molossoizi, tip montan, fara proba de lucru. In prezent, rasa este recunoscuta de urmatoarele organizatii si oficii internationale: FCI, CKC, NKC, APRI, NKC, ACR, DRA.

Aspectul exterior si dimensiunile

Ciobanescul de Bucovina este un caine de talie mare, impozant si mandru, cu un dimorfism sexual bine marcat. Raportul dintre lungimea botului si cea a craniului este de 1:1. Lungimea corpului este usor mai mare decat inaltimea cainelui la greaban.



Are capul masiv si portul usor ridicat, raportat la linia spatului. Craniul este suficient de lat si, vazut din fata, este usor bombat; din profil, este aproape plat. Latimea craniului la masculi este de 16-18 cm, iar la femele, de 15-17 cm.

Ciobanescul de Bucovina are trufa bine dezvoltata, de culoare neagra, bot tronconic, de aceeasi lungime cu cea a craniului, buze groase, puternic pigmentate, maxilare puternice, dinti sanatosi de culoare alba, ochi mici raportat la dimensiunile capului, migdalati si oblici, de culoare maro si urechi in forma de V, cu extremitatea usor rotunjita. Gatul este potrivit, gros, lipsit de salba.

Corpul este viguros, cu spate musculos, sale puternice, crupa musculoasa, piept lat si inalt si coada prinsa inalt, purtata job in repaos.

Membrele anterioare au aplomburi bune. Bratele sunt lungi, musculoase, coate bine apropiate la corp, antebrat puternic, labe anterioare compacte si puternice, cu unghii negre sau gri. Membrele posterioare includ coapsa lata, musculoasa, gamba de lungime medie, de asemenea musculoasa, metatars robust. Pielea sa este groasa, de culoare gri inchis.



Ciobanescul de Bucovina are par des si drept, scurt pe cap si pe partea anterioara a membrelor. Pe corp, blana atinge o lungime de 6-9 cm. Coada sa este stufoasa, cu blana mai lunga si mai groasa. Culoarea clasica a cainelui este alba, cu pete de culoare nisipiu-carbunos, tigrata sau neagra.

Inaltimea cainelui la greaban este de 68-78 cm, ideal 71-15 cm la masculi, iar la femele, de 64-72 cm, ideal 66-68 cm. Greutatea Ciobanescului de Bucovina este in concordanta cu talia.

Personalitatea

Ciobanescul romanesc de Bucovinaeste o rasa destinata protectiei turmelor de oi si de bovine.

Este un excelent caine de paza, echilibrat, calm si devotat. De asemenea, este activ, inteligent si independent. In cazul in care este crescut ca animal de protectie a turmelor, Ciobanescul de Bucovina nu va tolera strainii. Daca un animal sau o persoana straina se apropie de turma, prezenta sa va fi semnalata stapanului printr-un latrat puternic, sonor. In timpul noptii, obisnuieste sa patruleze in jurul casei si al turmelor pe care le are sub paza.

Relatiile cu familia si casa

Este jucaus si prietenos cu stapanul si familia sa, iubind si copiii. Intrucat considera ca acestia sunt haita sa, Ciobanescul de Bucovina isi va proteja stapanul si pe membrii familiei sale.



Ingrijire

In pofida faptului ca rasa Ciobanesc de Bucovina nu are parul lung, blana sa deasa va necesita perieri regulate. Asadar, este important ca periajul sa fie realizat zilnic, in asa fel incat sa se previna aparitia ghemotoacelor de par incalcit. De asemenea, se recomanda imbaierea periodica, cu o frecventa redusa - baile prea dese vor indeparta sebumul de la nivelul pielii, uscand-o in exces.

Conditii de trai

Ciobanescul de Bucovina se poate adapta conditiilor atmosferice neprielnice, nefiind o rasa sensibila. In calitate de caine crescut la curte, se va simti excelent intr-o zona doar a sa, deliminata cu ajutorul unui gard. Este important ca padocul pus la dispozitia Ciobanescului de Bucovina sa fie generos, permitandu-i animalului sa se desfasoare dupa bunul plac. In plus, acesta trebuie sa ii ofere vizibilitate suficienta asupra curtii, casei, strazii, nefiind, totusi, plasat prea aproape de intrarea in locuinta.

Se recomanda ca animalul sa nu fie tinut legat in lant, decat in prezenta persoanelor straine. In situatia in care este tinut in lant de la o varsta frageda, exista riscul ca, la maturitate, sa rupa zalele in cel mai inoportun moment.


Dresaj

Dresajul trebuie inceput de timpuriu si este esential sa includa si socializarea animalului cu membrii si apropiatii familiei. Cainele trebuie invatat sa recunoasca autoritatea stapanului, dar sa nu o desconsidere nici pe cea a celorlalti membri ai familiei. Este important de retinut ca un Ciobanesc de Bucovina care considera ca, in "haita" sa, formata din stapan si familir, ocupa o pozitie superioara fata de unul dintre membri, va avea tendinta sa isi manifeste superioritatea prin maraituri si, in cele din urma, prin muscaturi. De aceea, este esential ca oamenii sa fie aceia care isi impun autoritatea in fata cainelului, nu viceversa.

Boli si afectiuni curente

Ciobanescul de Bucovina este un caine robust, rezistent, care, insa, poate fi afectat de o serie de boli genetice, printre care se numara suferintele osteoarticulare, precum osteodistrofia hipertrofica, osteocondroza, displazia de sold si paneosteita. De asemenea, rasa se mai poate confrunta si cu probleme oculare, ca afectiunile la nivelul pleoapelor, entropion si ectropion.


Foto: bucovinadogs.ro, doginformationandfacts.info

07.05.2012

Animale.ro

Contribuie la descriere