Prin navigarea pe acest site, iti exprimi acordul cu privire la politica de folosire cookies. Detalii

Canarasul

Raspandit in Europa si Africa de Nord, canarasul (Serinus Serinus) este cea mai mica specie din familia Frigillidae, din care fac parte cinteza,zebra australiana, scatiul si sticletele, dar canarasul este inrudit cel mai mult cu canarul, dupa cum indica si numele.


Canarasul poate fi intalnit in salbaticie si in Romania, in Nordul si Estul tarii, dar pe timpul iernii migreaza in zone mai calde. In captivitate, este pastrat mai adesea intr-un aviariu in aer liber pentru a creste sansele de reproductie, dar canarasul se poate multumi si cu o colivie in interior.

Aspectul exterior si dimensiunile

Cu o lungime a corpului de 11-12 cm, canarasul are de obicei o greutate intre 8,5 si 14 grame. Are un corp compact, cu penaj in nuante care variaza de la galben-verzui pana la maro si alb. Aripile sunt scurte si rotunjite. Penele de pe piept , gusa si cap au o culoare galbena intensa. Ciocul scurt are o culoare maronie, la fel ca si ochii, in timp ce picioarele au o culoare intre roz si maro.

Femela are un penaj in nuante mai putin intense, iar puii au un penaj complet maroniu inainte de a ajunge la maturitate.



Canarul

Personalitatea

Canarasul este o pasare sociala, iar hranirea este de multe ori desfasurata in perechi sau chiar in grupuri mai mari. Stolurile mari de pasari se aduna insa rareori, atunci cand sursele de hrana sunt foarte concentrate. Poate fi insa rezervat fata de oameni si nu apreciaza atingerile.

Trilurile canarasului sunt asemanatoare cu alte canarului si in zbor si pe loc. Amestecul melodios de sunete inalte si triluri scurte contribuie la popularitatea sa ca animal de companie.

Adapostirea

Ca si canarul, aceste pasari mici au nevoie de un spatiu de minim 150 cm patrati in colivie. Vasul de apa ar trebuie sa aiba o dimensiune corespunzatoare, care sa permita si balacitul, dar o adancime redusa.

Ritualurile de imperechere ale masculilor necesita mai mult spatiu, motiv pentru care multi aleg sa pastreze canarasul intr-un aviar mai incapator.



Hranirea

In salbaticie, hrana canarasului variaza de la seminte pana la muguri si chiar flori ale unui mare de plante. Pasarea consuma si nevertebrate: in special afide, dar si paianjeni si larve de molie.

In captivitate pot fi hraniti la fel ca un canar, cu o alimentatie din seminte variate, alaturi de legume proaspete.

Reproducerea

Canarasul se reproduce cu succes si fara complicatii mai ales atunci cand masculul si femela au varsta intre 2 si 5 ani. In salbaticie, ambii parinti contribuie la constructia cuibului, iar dieta pasarilor este mult mai bogata in proteine (insecte) in perioada de reproductie.

Femela depune cate 3-4 oua deschise la culoare cu pete fine maronii. Incubeaza singura ouale timp de 12-13 zile. In primele zile de viata sunt hraniti de amandoi parintii. Incep sa manance singuri la 15-18 zile dupa eclozare, iar dupa ce parasesc cuibul devin complet independenti dupa aproximativ 10 zile. Puii de canaras au nevoie de o alimentatie bogata in ou fiert, legume verzi si morcov fiert, nu de hrana comerciala in primele zile de viata.



Boli si afectiuni curente

Depresia se poate instala atunci cand pasarea este izolata de alti membri ai speciei, motiv pentru care se recomanda adoptarea canarasului in perechi. Deficientele nutritionale sunt o alta problema intalnita in captivitate, dar pasarea este in general susceptibila la aceleasi boli care afecteaza si canarul.

Sursa foto: lynxeds.com, biolib.cz, birdquest.net

22.05.2013

Animale.ro

Contribuie la descriere