Prin navigarea pe acest site, iti exprimi acordul cu privire la politica de folosire cookies. Detalii

Papagalul Barraband

Papagalul Barraband este o specie nativa in sud-estul continentului australian si una dintre cele trei incluse in genul Polytelis, alaturi de papagalul de munte (Polytelis anthopeplus) si de printesa de Wales (Polytelis alexandrae).

Este o pasare sociabila, usor de crescut in captivitate.

Taxonomia

Regnul: Animalia
Increngatura: Chordata
Clasa: Aves
Ordinul: Psittaciformes
Familia: Psittaculidae
Genul: Polytelis
Specia: Polytelis swainsonii



Aspectul exterior si dimensiunile

Papagalul Barraband este o pasare de talie medie, cu o dimensiune de circa 40 cm si o greutate de aproximativ 150 g. Dimorfismul sexual este pronuntat, masculul avand cea mai mare parte a penajului colorat in verde aprins, presarat cu pete galbene in zona fetei si a gatului, plus un guler rosu la baza gatului.

Cat despre femela, aceasta are, la randul sau, penajul verde intens, insa mai putin pronuntat decat al masculului. In plus, fata ii este colorata intr-o nuanta de verde-albastrui deschis, gatul este verde-cenusiu, iar coapsele sunt portocalii.

Ambele sexe au coada foarte lunga, presarata cu pene galbene, si irisul galben-portocaliu.

Puii de papagal Barraband au irisul maro si penajul similar femelelor. Masculii isi definitiveaza penajul la 12 luni si ating maturitatea sexuala la varsta de 2 ani, iar femelele, la varsta de 1 an.



Personalitatea

Papagalul Barraband este o pasare docila, sociabila si inteligenta si mai putin galagioasa decat alte specii, trilurile sale fiind foarte melodioase. Daca este crescut de mic in captivitate, papagalul Barraband se ataseaza puternic de stapanul sau, aceasta trasatura de personalitate fiind specifica mai ales masculilor.

Pasarea este apreciata si pentru blandetea sa, cat si pentru capacitatea de a se intelege cu alte specii - mai putin in sezonul de imperechere, cand poate da semne de agresivitate. Pentru ca exemplarul de papagal Barraband detinut sa fie fericit si sanatos, se recomanda sa nu fie crescut niciodata singur, ci alaturi de un alt exemplar din aceeasi specie. In caz contrar, pasarea poate suferi de singuratate.

Papagalul Barraband este foarte inteligent si poate fi invatat cuvinte, fara ca aceasta sa fie o caracteristica specifica acestei pasari.



Adapostirea

Papagalul Barraband este o pasare activa si jucausa, prin urmare necesita un spatiu generos in care sa se poata desfasura. In acest sens, se recomanda - chiar si pentru un singur exemplar - o voliera sau un aviar, ale carui dimensiuni nu ar trebui sa fie mai mici de 3,5 m lungime, 1 m latime si 2 m inaltime.

Din adapost nu trebuie sa lipseasca stinghiile, plasate la inaltimi variate, si jucariile cat mai numeroase si diferite, care sa ii starneasca interesul si curiozitatea pasarii si sa o ajute sa nu se plictiseasca.

Crengute de lemn pot fi, de asemenea, adaugate, cu atat mai mult cu cat papagalului Barraband ii place sa isi ascuta ciocul pe lemn.

Adapostul poate fi captusit cu un substrat usor si moale, care poate fi curatat frecvent pentru a preveni imbolnavirea pasarii.

Hranirea

In mediul natural, papagalul Barraband are o alimentatie alcatuita din muguri, fructe, flori si crengute de eucalipt, ierburi, nectar, graunte si insecte.

De altfel, intrucat formeaza adesea grupuri cand pornesc in cautare de hrana, aceste pasari se pot dovedi paguboase, atacand si livezi si lanuri de cereale.

In captivitate, papagalul Barraband va aprecia un amestec de seminte special conceput pentru pasarile australiene. Dieta sa poate fi suplimentata cu fructe (proaspete sau uscate) si legume variate, precum legumele cu frunze verzi, merele, portocale, dar si fructe oleaginoase.

Pe durata sezonului de reproducere si de crestere a puilor, pasarilor le poate fi oferit si galbenus de ou fiert tare si, in general, o cantitate sporita de hrana.



Reproducerea

Daca, in mediul natural, papagalii Barraband se imperecheaza in colonii, in captivitate, succesul reproducerii este mai degraba asigurat de plasarea unei singure perechi intr-o voliera.

Cuplul ar trebui lasat sa isi aleaga singur cuibul in care vor veni pe lume puii. Asadar, plaseaza mai multe cuiburi - eventual, de tipuri diferite, cum ar fi unele sub forma de busteni scobiti pe interior, cat si unele sub forma de cutie - in voliera, iar cuplul il va alege pe cel mai potrivit. Cuiburile ar trebui sa fie captusite cu rumegus si cu muschi de turba.



Femela depune 4-6 oua din care puii vor ecloza dupa 20-22 de zile. Dupa eclozare, masculul se va ocupa in cea mai mare parte a timpului de hranirea puilor. Micutele pasari parasesc cuibul la 35-40 de zile de la eclozare, moment in care vor face si primele incercari de a zbura. Intrucat puii sunt foarte neindemanatici la inceput, se recomanda supravegherea lor atenta pentru a evita accidentele.

Varsta propice pentru a demara imperecherea papagalilor Barraband este de 2 ani in cazul femelelor, respectiv 3 ani, in cel al masculilor.



Boli si afectiuni curente

Papagalul Barraband prezinta riscul de a contracta o serie de boli specifice pasarilor din ordinul Psittaciformes. Printre acestea se afla psitacoza, boala ciocului si a penelor, smulgerea penelor, boala lui Pacheco, salmoneloza si clamidioza aviara, boala dilatarii proventriculare, tuberculoza aviara si altele.

Una dintre problemele recurente de sanatate remarcate in captivitate este paralizia picioarelor.

Speranta de viata

Speranta de viata a papagalului Barraband este de circa 20-25 de ani.

Precizare CITES

Din cauza reducerii considerabile a habitatului natural in Australia, dar si a numarului tot mai mic de exemplare existente in salbaticie, papagalul Barraband a fost evaluat ca specie vulnerabila si trecut pe Lista Rosie a Speciilor Amenintate a IUCN. Totusi, in 2012, a fost mutat in categoria risc redus cu preocupare de conservare minima (Least Concern).

De asemenea, papagalul Barraband este trecut in Appendix II al CITES care include specii ce nu sunt amenintate cu disparitia, dar al caror comert trebuie reglementat prin lege pentru a asigura supravietuirea in mediul natural.



Foto: birdblog.merseyblogs.co.uk, fanpop.com, photobucket.com, redbubble.net

25.10.2013

Animale.ro

Contribuie la descriere