Prin navigarea pe acest site, iti exprimi acordul cu privire la politica de folosire cookies. Detalii

Salamandra comuna sau de foc (Salamandra Salamandra)

Sub numele de salamandra sunt reunite peste 550 de specii de amfibieni cu corpul similar unei soparle, dar cea mai cunoscuta si mai raspandita salamandra in Europa este cea comuna sau de foc: Salamandra Salamandra.



Cu un habitat care se intinde din nordul Spaniei pana in Transilvania si din Danemarca pana in Grecia, Salamandra comuna sau de foc este usor de recunoscut dupa corpul negru patat sau dungat cu o nuanta de galben intens.

Salamandra traieste de obicei in zone deluroase, in paduri de foioase, intr-un mediu in care acces la ape statatoare curate. Este unica intre vertebrate prin abilitatea sa de a dezvolta din nou un membru pierdut.

Istoria

Salamandra este cunoscuta in Europa din cele mai vechi timpuri si a capatat in multe tari o denumire care include focul datorita instinctului sau natural de a se ascunde. Acesti amfibieni isi petrec cea mai mare parte a vietii ascunsi sub pietre sau in orice gaura a unui trunchi de copac. Salamandra ramane ascunsa atunci cand copacul este taiat si paraseste lemnul uneori doar cand acesta ajunge in foc.

In scrierile medievale, salamandra a capatat un loc aparte in stiintele oculte, prin legatura sa mistica cu focul, iar Leonardo Da Vinci a concluzionat ca salamandra nu are organe digestive si se hraneste doar din flacari.



Clasificarea

Clasa Amphibia

Subclasa Lissamphibia

Ordinul Caudata

Familia Salamandridae

Genul Salamandra

Specia Salamandra salamandra



Aspectul exterior si dimensiunile

Paleta cromatica a salamandrei comune include diverse combinatii intre negru si galben, iar unele pot fi aproape monocolore. Cu o greutate de aproximativ 40 grame, cele mai multe salamandre de foc ajung la o lungime de 15-25 cm. Femeile sunt adesea putin mai mari decat masculii.

Salamandra are membre puternice si glande parotide proeminente, iar pielea este lucioasa si la atingere ofera senzatia de cauciuc. Capul este usor aplatizat, iar botul rotunjit. Coada cilindrica si lunga poate avea o lungime de pana la o treime din cea totala a corpului.

Glandele parotide, care se extind catre ceafa din spatele ochilor, au o suprafata cu pori dilatati, prin care salamandra poate imprastia un lichid toxic atunci cand este atacata de pradatori. Alcaloidul neurotoxic produs de o salamandra speriata poate provoca hipertensiune, convulsii musculare puternice si hiperventilatie la toate vertebratele. Din fericire, salamandrele sunt docile si nu produc toxina periculoasa atunci cand sunt atinse de oameni cu grija, in mod ocazional. Nu se recomanda insa pastrarea lor in acelasi acvariu cu alte reptile, soparle sau broaste.



In salbaticie, acesti amfibieni sunt activi mai ales seara si noaptea, dar in zilele ploioase pot fi activi de-a lungul intregii zile. Se hranesc cu insecte, rame, melci si chiar broaste sau soparle mici. In captivitate, salamandrele au nevoie sa fie protejate de temperaturi ridicate si prefera un mediu de viata umed. Pot hiberna iarna, timp de pana la patru luni.

Salamandrele au o speranta de viata mult mai lunga decat alti amfibieni: pot trai in general 30 de ani, iar intr-un muzeu de istorie naturala din Germania, o salamandra a supravietuit peste 50 de ani.

Adapostire

Salamandrele nu au nevoie de foarte mult spatiu, dar pentru o pereche de adulti este necesar un acvariu sau <a href="http://www.animale.ro/articole/cum-sa-amenajezi-un-terariu-pentru-serpi" rel="nofollow" target="_blank">terariu cu dimensiuni de cel putin 45 x 30 x 35 cm. Deoarece salamandrele se pot carata cu usurinta este recomandat si un capac stabil.

Pentru a oferi conditii de trai cat mai apropiate de cele din salbaticie, substratul cel mai bun include frunze, coaja de copaci si dop de pluta. Daca vrei sa le oferi si plante vii, poti pune substratul deasupra unor straturi de compost si pamant, dar salamandra nu sapa de obicei prea adanc.

Temperatura ideala pentru acesti amfibieni nu depaseste 20 C. Speciile din zone mai calde pot suporta si temperaturi mai mari, dar pentru salamandra comuna ar fi bine sa asiguri si o temperatura mai scazuta seara si noaptea, de 5 sau 10 C. In perioada de hibernare, salamandra are insa nevoie de temperaturi mai reduse si de luminozitate redusa.



Hranire

Salamandrele au nevoie sa fie hranite de 2-3 ori pe saptamana cu o dieta de insecte vii sau legate de o ata si miscate usor prin terariu, pentru a-i atrage atentia.

Insectele potrivite pentru dieta salamandrei includ greierii, lacustele, ramele, miriapozii, alaturi de alte tipuri de viermi, melci si chiar paienjeni. In perioada de crestere a salamandrei, poate fi necesar sa pudrezi insectele cu suplimente de calciu, pe care le poti procura de la un Pet Shop specializat in animale de companie exotice sau neobisnuite. Salamandra poate manca si pui de soarece, insa aceasta hrana nu ar trebui sa devina o obisnuita, pentru a preveni obezitatea.

Vasul cu apa schimbata zilnica este o necesitate. Nu se recomanda apa de la robinet, care poate avea un continut ridicat de clor si nici vasele adanci, in care salamandra poate intra cu totul. Umiditatea necesara in terariu poate fi mentinuta cu putina apa pulverizata de cateva ori pe zi.



Reproducere

Chiar daca au la dispozitie un vas cu apa, salamandrele nu-l vor utiliza si pentru reproducere. Larvele de salamandra sunt complet acvatice, astfel ca va fi necesar si un spatiu acvatic pentru reproducere, zona care poate ocupa pana la jumatate din suprafata unui terariu mai mare.

Asigura-te ca salamandrele au la dispozitie si o rampa care le ajuta sa iasa usor din apa atunci cand isi doresc asta. Amfibienii se imperecheaza de obicei la inceputul toamnei, iar larvele apar incepand cu luna februarie a anului urmator.

Conditiile ideale pentru depunerea larvelor vizeaza o apa usor miscatoare si nu prea adanca. Salamandra poate depune intre 15 si 70 de larve in apa, care pot fi apoi separate de mama. Metamorfoza dureaza minim o luna, iar petele colorate ale salamandrelor apar la cateva zile dupa ce s-au dezvoltat in forma finala.

Unele salamandre ating maturitatea sexuala dupa doar doi ani de viata, dar cele mai multe sunt gata de reproducere la varsta de 3 sau 4 ani.



Aspecte particulare

Regenerarea membrelor pierdute este cel mai interesant aspect al salamandrei, dar acest proces poate fi traumatizant, iar salamandra necesita o dieta mai bogata in perioada de regenerare.

Dupa ce au finalizat metamorfoza si au devenit terestre, salamandrele trec prin numeroase momente de naparlire, in care stratul superior de piele este eliminat complet si apoi mancat de amfibian.



Sursa foto: Comoj.com, Robbsnet.com, Animalesmascotas.com, Naturebreak.org, Botw.org, Petinfoclub.com, Arachnoboards.com

21.12.2012

Animale.ro

Contribuie la descriere